Procuratura: în ofensivă contra stafiilor legionare? Frățică, nu suntem în 1941.
Procurorul general al României, Alex Florența, din ce zic ziarele centrale, pare că și-a asmuțit procurorii din subordine, în ultima vreme, să preia și să finalizeze dosare penale, deschise oriunde prin țară, pe motive de legionarism, unora dintre persoanele cercetate în grupul de dosare Călin Georgescu – Horațiu Potra – troli/boți Tik Tok – finanțarea campaniei prezidențiale din 2024.
Așa că, din porunca starostelui lor, procurorii din toată țara și-au scotocit prin fișetele ruginite și au trimis și ei la Parchetul General, care și ce dosare cu legionari au putut găsi.
Așa ne pomenirăm ieri alaltăieri cu toată presa mainstream inundată de o pseudo-știre bombă, precum că ditamai Parchetul General l-a trimis în judecată pe unul Eugen Sechila, colaboratorul fostului candidat prezidențial Călin Georgescu, pentru confecționarea și montarea, pe marginea unui drum comunal din județul Călărași, a unui simbol legionar, adică o simplă troiță de lemn, care ar fi conținut ceva elemente vizuale ce făceau aluzie la legionarism.
Acum noi nu zicem că nu o fi adevărat, dar există totuși niște serioase semne de întrebare asupra cazului cu pricina. În primul rând, de ce a preluat Parchetul General un dosar simplu, care nici nu e de competența sa, ci ține de cea a procurorilor de la judecătorie, nivelul cel mai basic al procuraturii?
De ce a preluat Parchetul General abia iarna aceasta dosarul cu biata troiță țărănească, când presupusa faptă e de acum 4 ani, adică din anul 2021? Până acum legionarii nu erau periculoși? Sau mai degrabă nu prezentau niciun interes pentru Parchetul General?
Altă dilemă se referă și la Eugen Sechila, care o fi el legionar, dar e din ăia din Legiunea Străineză franceză, nu din ăia de-ai Căpitanului executat pe șestache la Tâncăbești, în 1938. Plus că omul este chiar fost lejioner din ăia franțuzești, iar după față, nu credem că era nici măcar născut în 1941, când a fost dizolvată Mișcarea Legionară, deci nema apartenență la un partid desființat acum 84 de ani.
Și dacă este adevărat ce a făcut acest Sechila, o amărâtă de troiță de lemn, fie ea și cu simboluri legionare, treaba asta nu e de nivelul ditamai procurorilor din Parchetul General, care sunt acolo să se ocupe de hoții ăi mai mari și de (ne)cazurile cele mai grave, anchetate în Grădina Maicii Domnului, nu de toate mărunțișurile, că doar Parchetul General nu este Brigada Diverse a procuraturii.
Sau or fi devenit acum crucile, ca obiect de rit funerar, atât de importante, că nu se mai ocupă de ele firmele de pompe (și compresoare) funebre, ci direct procuratura republicii?
Ciudatele preocupări ale procurorilor noștri generali: de la guguștiucii de la geam, la crucile de pe marginea drumului
Procurorul general Alex Florența nu este primul din această funcție, care irosește logistica întreprinderii sale pe diverse mizilicuri, în loc să gestioneze bunul mers al muncii procurorești la nivel înalt.
O înaintașă strălucită a sa a fost acum total anonima Gabriela Scutea, predecesoarea sa în funcție, o pitică împănată bine cu osânză, uneori un pic sașie și mereu acră, de parcă tocmai înghițise o ciutură cu compot din balegă de mânz expirată, madama fiind supranumită de colegi, că prieteni n-avea, Fecioara din Ghimbav, pe motiv că se zvonise că, deși trecuse de 50 de anișori, încă nu se găsise vreunul nepretențios, care să se milostivească și să-i umble și ei la cutia cu maimuțe.
Cică țățica asta de la Brașov, rămasă fată bătrână încă din grădiniță, imediat după ce a fost proțăpită în jilțul de persecutor în jeneral, a lansat o campanie furibundă de alungare a guguștiucilor sălbăticiți, care spârcâiau sacrosanctul sediu al Parchetului General, cu găinațul lor bio, lăsat plocon madamei, în semn de omagiu, pe pervazele fereștilor ei deja murdare, unde își ținea cocoana la rece borcanele cu zacuscă de hribi și sticlele cu agheazmă de protocol, căpătate de pomană, pe la praznicele de la biserica Sf. Elefterie cel Mic din Cotroceni.
Că la Sf. Elefterie cel Mare nici nu o primeau, din pricina înălțimii sale, acolo fiind acceptați doar enoriașii ce măsurau peste 1,50 m și asta pe controlatelea, cu bara sfințită de limbo – dance, montată la intrarea în pronaos.
Ce-i drept îi drept, nici jurnaliștii noștri nu au măsurat-o personal pe fosta procuroare Scutea nici cu ruleta, nici cu teodolitul cadastral, doar ni s-a spus despre ea că era mai înaltă atunci când se crăcea pe vine decât atunci când se cățăra să toarcă pe șifonier, motiv pentru care nu putem afirma cu certitudine, dacă băbătia lilipuțană era sau nu mai înaltă decât celebrul pitic sovietic, despre care propaganda bolșevică bălmăjea cândva, cu emfază, că nu este un pitic, ci cel mai mic uriaș din lume: 1.45 m.
Recentul heirupism iconoclast al procurorilor s-ar putea îndrepta curând și spre alte cruci notorii
Surse complet necredibile de la bufetul gării din Pârșcoveni, care e oricum închis de cinșpce ani, că i s-a surpat tavanul, iar pereți și podea oricum n-a avut niciodată, ne-au sâsâit șerpește în trompeta lui Eustache, că cică acest avânt pionieresc al Parchetului General, odată ce a rezolvat cazul cu crucea sau troița interzisă a lui Sechila din Călărași, se poate îndrepta vijelios să dărâme și alte cruci, mai mult sau mai puțin neconforme legii: Crucea de pe Caraiman, Crucea Sudului, Crucea de Malta și bomboana de pe colivă, Crucea Roșie.
Procurorii români văd monumentele legionare, dar au orbul găinilor la cele fasciste, iredentiste, șoviniste sau revizioniste, apărute în Transilvania
Lăsând caterinca, credem că este foarte bine că procurorii aplică legea și anchetează orice deraiere spre extremism, de orice natură ar fi el, stânga sau dreapta, fie ea minoră sau gravă, mai ales în aceste vremuri foarte tulburi, când atmosfera e la fel de încărcată cu pulberi, precum aerul stătut din depozitul sovietic de muniții de la Cobasna, din Transnistria.
Ceea ce ni se pare însă extrem de blamabilă este nepăsarea poliției și procurorilor, care se fac că nu văd cum, an după an, în Transilvania răsar peste noapte diverse monumente, statui, plăci comemorative, dedicate unor maghiari sau secui, cunoscuți sau unii chiar condamnați, pentru fapte grave comise, în ultimele două secole, împotriva românilor ardeleni.
Pentru acestea, nu a deschis dosar penal niciun procuror, deși caracterul lor, după caz, fascist, iredentist, revizionist sau șovinist (antiromânesc) este evident, dar deh, guvernului ciolăcar nu i-ar plăcea să deranjeze cu astfel de dosare nici ud mereul partener de guvernare, nici pe noul pretin din pustă, Viktor Orban, pe care și l-a tras recent Întâiul Vâslaș al țării (nu, băi nea ciolacule, nu uitarăm poza aia când îi vâsleai cu barca, pe Draknea și Grindeanu, la Belina, ca să dea la știucă, la curent, cu bateria de la tractor).
Așa că nou înființata secție de pompe funebre de bicicletă (cruci, troițe, monumente) sau Miliția Monumentelor din procuratură, dacă tot a luat la puricat monumentele ilegale românești, ar fi elegant să le caute de ouă și pe cele similare ridicate de concetățenii noștri de altă naționalitate, pentru egalitate de tratament, nu de altceva, no?.
La poșta redacției, cititorii noștri, analfabeți rău de tot, ne-au trimis chiar câteva sugestii de astfel de monumente, care ar merita atenția nepăsătoarelor noastre organelor de poliție și procuratură:
– monumentul din Odorheiu Secuiesc al lui Vass Albert (condamnat în 1946 pentru crime de război – asasinarea a 14 etnici români, în 1940, după Diktat-ul de la Viena).
– statuile aceluiași criminal de război Vass Albert de la Lunca Mureșului (jud. Mureș), Reghin (curtea bisericii romano-catolice) și satul Vița, com. Nușeni (jud. Bistrița Năsăud).
– uriașul monument Inima lui Iisus (2011), amplasat lângă satul Bisericani (jud. Harghita), pe dealul Gordon, care are montată la bază o plăcuță cu harta Ungariei mari (simbol revizionist și iredentist, contrar integrității de stat a României).
De asemenea, au fost periodic organizate diverse comemorări, pentru întreținerea cultului unor foști militari maghiari, rămași în istorie prin acțiunile lor violente îndreptate împotriva românilor ardeleni.
Domnule procuror general Florența, toate aceste monumente și manifestări ilegale, ce par a fi contrare ordinii de stat, de ce nu sunt cercetate și ele de procurorii Parchetului General?
Și apropo de înalta funcție judiciară pe care o ocupați, din ce scriu gazetele de sport, se pare că nu sunteți procurorul general din România, ci procurorul general al României.
N.B. Acest articol reprezintă un pamflet și trebuie luat în considerare ca atare
