(sursa: Facebook)
Zilele acestea, vrând, nevrând, am fost asaltați cu toții de un flux masiv de știri, provenind de la ambele tabere implicate în Bătălia cu buldozere de la Piața Unirii din București, dintre primarul Băluță al sectorului 4 și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, luptă adjudecată la puncte de ultimul.
Dar de ce rahat? Pentru că bătălia s-a purtat, la propriu, deasupra unui munte de rahat, sub Piața Unirii aflându-se metroul, iar sub acesta, cele 2 casete ale râului Dâmbovița, cea inferioară fiind cea cu ape municipale uzate, adică canalul colector al orașului.
De ce corupție? Noi nu știm, că nu suntem de aici….doar poate știți voi de ce.
Reamintim cititorilor că sursa conflictului între cei primari a constituit-o acțiunea lui Băluță de a demara lucrările de reconstrucție a planșeului de la Piața Unirii din București, în valoare de circa 750 de milioane de lei, cu fonduri furnizate de Guvernul condus de Marcel Ciolacu, deși primarul general Nicușor Dan nu emisese autorizație de construcție a acestor lucrări.
Conflictul între cei doi primari a atins apogeul în cursul serii de luni, 14 octombrie, când polițiștii locali ai sectorului 4 s-au opus fizic demolării gardului, de către buldozerele aduse de primarul general la fața locului, scandalul creat în zonă fiind fără precedent. Totuși, în cursul serii de luni, primarul Băluță și-a retras, în cele din urmă, constructorul și polițiștii locali din Piața Unirii.
Motivul subteran al scandalului dintre primari
Sursele noastre din lumea politică ne-au relatat că este probabil ca motivul real a scandalului să fie faptul că, prin refuzul său de a autoriza lucrările din Piața Unirii, Nicușor Dan, în mod voit, a retezat total accesul pesediștilor la robinetul finanțării de 750 de milioane de lei de la guvern pentru lucrare, fapt ce ar fi lăsat cu gușa goală pușculița de campanie a partidului, mai ales acum, când suntem în plină dublă campanie electorală și e foame de bani, e foame de bani, băieți…vorba celebrei piese a trupei La Familia, alt nume potrivit în povestea noastră.
Reamintim că presa online a menționat în mod repetat faptul că Marcel Ciolacu ar avea o legătură personală cu fosta soție a primarului Robert Negoiță, Sorina Docuz, că aceasta din urmă ar controla firma ce beneficiază de contractul de publicitate cu bannerele montate pe șantierul clădirii Universității, care este restaurată de firma de construcții Erbașu, aceasta din urmă închizând și cercul între aceste personaje, întrucât, întâmplător sau nu, aceasta conduce și consorțiul de firme care a câștigat licitația de reconstrucție a planșeului Pieței Unirii, organizată de primarul sectorului 4, Daniel Băluță.
Surse bine informate din primăria sectorului 4 ne-au relatat că nu ar fi chiar de mirare ca, în curând, Nicușor Dan să facă obiectul unei viitoare plângeri penale, ce ar putea fi depusă la D.I.I.C.O.T., cu privire la scandalul din Piața Unirii.
De ce la acest parchet și nu la altul? Simplu, pentru că un anume procuror din conducerea D.I.I.C.O.T. are, de mulți ani de zile, o strânsă prietenie cu un primar celebru din București și cu condamnatul Marian Goleac, fosta eminență cenușie a sectorului 4, inclusiv a mers pe șest, de mai multe ori, în concedii cu aceștia, în Grecia, în insula Egina, la o vilă de mare lux, unde Goleac a fost văzut des.
Aceleași surse au reamintit promptitudinea ieșită din comun a DIICOT, ori de câte ori depune primăria sectorului 4 vreo plângere la acest parchet, cum ar fi cazul celei făcute împotriva jurnaliștilor Cătălin Tolontan și Mihai Toma, pe vremea când aceștia lucrau la Libertatea.
Despre procurorul prietenos, gura lumii zice multe, printre altele, că are norocul să fie cel mai bogat magistrat din țară și ar fi un mare fan al energiei verzi, în special al celei eoliene și al reciclării selective a deșeurilor, mai ales în județul Constanța. Dar mai multe detalii relevante despre acesta, într-un articol viitor.
Oricum, este clar că Nicușor Dan a început să îngrijoreze serios mafia transpartinică ce controlează țara, astfel că, potrivit surselor citate, clasa politică conducătoare speră ca acesta să fie debarcat de la Primăria Capitalei poate chiar săptămâna viitoare, pe 22 octombrie, prin declararea lui ca incompatibil în dosarul de integritate de la Înalta Curte.
În această ipoteză, sursele noaste ne-au relatat că se preconizează ca Daniel Băluță să fie promovat candidat al PSD la funcția de primar general, iar Piedone să candideze, tot din partea PSD, la Primăria sectorului 4.
Dar pe latura juridică a Pieței Unirii, vorba lui Becali?
Pentru a afla care este adevărul juridic în problema Pieței Unirii, am apelat la lămuririle unor specialiști cu mare experiență în cadastru și construcții.
În ce sector se află Piața Unirii?
(sursa: Google maps)
Administrativ, sectoarele 3 și 4 sunt despărțite de râul Dâmbovița, luciul apei fiind în sectorul 4, iar din harta de mai sus, se poate vedea că Piața Unirii este împărțită, de râul subteran, aproximativ egal între cele 2 sectoare.
Care primar are competența de a emite autorizația de construcție pentru planșeul pieței?
Răspunsul ni-l dă chiar legea construcțiilor nr. 50/1991: este vorba de o lucrare de infrastructură municipală, pe un teren întins pe raza a două sectoare diferite, deci potrivit legii, autorizația de construcție o poate emite doar primarul general, deci Nicușor Dan.
Cine este adevăratul proprietar al terenului din Piața Unirii? Răspuns corect: nimeni
Specialiștii în domeniu consultați de noi au ajuns la o concluzie surprinzătoare: în acest moment, terenul cu pricina din Piața Unirii nu are niciun proprietar.
Cum așa?
Deși primarul general a invocat public, printr-un comunicat remis presei luni, faptul că „aceste terenuri sunt proprietatea Municipiului București, conform Hotărârii de Consiliu General nr. 186/2008”, în realitate, prin hotărârea respectivă, Consiliul General doar a întocmit un inventar al imobilelor propuse spre a face parte din domeniul public al Mun. București, pe care l-a înaintat Guvernului spre aprobare încă din 2008, chiar art. 3 al Hotărârii cu pricina precizând, foarte clar, că atestarea apartenenței (adică a proprietății) bunurilor la domeniul public al Mun. București se va face de către Guvern, prin H.G.
Problema este că, din 2008 până azi, Guvernul nu a catadicsit să emită respectiva H.G., care urma să constituie practic titlul de proprietate al Consiliul General al Capitalei asupra Pieței Unirii. În lipsa acesteia, acesta nu își poate justifica nici măcar un drept de administrare asupra terenului pieței.
În ce privește întabularea în cartea funciară a planșeului Pieței Unirii de către Apele Române, invocată de către primarii sectoarelor 3 și 4, pentru a justifica emiterea de către primarul Robert Negoiță al sectorului 3, a unei autorizații de construcții a acestor lucrări, aceasta nu face, prin ea însăși, dovada proprietății, în lipsa unui titlu valabil de proprietate.
Concluzia: în prezent, nu poate fi emisă autorizația de construcție, e nevoie mai întâi ca Guvernul să emită o H.G. de atestare a proprietății asupra terenului pieței
Specialiștii consultați de redacție au opinat că, întrucât nu există un titlu valabil de proprietate asupra terenului Pieței Unirii, în lipsa acestuia, nici măcar primarul general nu are dreptul de a emite autorizația de construcție cu pricina, întrucât legea construcțiilor condiționează clar autorizația de depunerea acestui titlu, care nu există în acest moment.
Rămâne să vedem cu toții epilogul acestui conflict, peste doar câteva zile, pe 22 octombrie.
